Calea către îmbunătățirea fiabilității apei nu se bazează exclusiv pe strategii de gestionare a ofertei. De fapt, strategiile de gestionare a cererii pot revizui fundamentele a ceea ce considerăm fiabilitatea aprovizionării cu apă.

În această eră a creșterii rapide a populației și a schimbărilor în cererea consumatorilor de apă, cred că utilitățile ar trebui să își îndrepte eforturile către strategii de gestionare a cererii.

Mai jos, am parts gândurile mele cu privire la:

  • Decuplarea cererii și creșterea populației
  • Ce înseamnă managementul cererii pentru utilități
  • Problemele legate de concentrarea pe strategiile de gestionare a ofertei
  • Elasticitatea cererii și modul de sporire a strategiilor de fiabilitate pentru viitor

Decuplarea cererii de creșterea populației

Cererea de apă a scăzut rapid și s-a stabilizat de-a lungul anilor, în ciuda creșterii populației. De fapt, cererea și creșterea populației s-au decuplat în ultimele decenii.

Pe măsură ce progresul tehnologic avansează și pe măsură ce comunitățile se confruntă cu diferiți factori de stres de apă care includ secete, inundații și perturbări ale infrastructurii, acestea au început să utilizeze din ce în ce mai puțină apă.

Mână în mână, acest lucru înseamnă că, deși populațiile din multe părți ale lumii dezvoltate au crescut semnificativ, cererea de apă nu a crescut în paralel. În general, oamenii au devenit mult mai eficienți în modul în care folosesc apa. De exemplu, noua generație de mașini de spălat vase și de spălat pe care le folosim în casele noastre folosește mult mai puțină apă decât în urmă cu 20 sau 30 de ani.

Ce este gestionarea cererii?

Întrebarea este următoarea: Dacă cererea nu este determinată de creșterea populației, ce alți factori influențează cererea de apă? Și, cum va dicta asta câtă alimentare cu apă vom avea nevoie în viitor?

Aici intră în joc conceptul de gestionare a cererii și modul în care utilitățile – atunci când iau în considerare fiabilitatea apei – pot trece de la o căutare perpetuă pentru mai multe surse de apă la concentrarea pe schimbarea liniei de bază la cerere și reducerea cererii în moduri diferite.

Ne gândim la reutilizarea și reciclarea apei ca la o strategie de creștere a alimentării cu apă. Cu toate acestea, realitatea este că reutilizarea și reciclarea apei, deși o strategie “la scară mică”, poate, la scară de construcție și de cartier, să reducă de fapt cererea și cererea de bază. La rândul său, acest lucru schimbă fundamentele fiabilității alimentării cu apă.

Probleme cu concentrarea doar pe partea de aprovizionare

Pe măsură ce utilitățile încearcă să creeze mai multă fiabilitate a apei, concentrându-se pe gestionarea ofertei, mai degrabă decât pe gestionarea cererii, este posibil ca acestea să ajungă să se concentreze mai mult pe construirea unei infrastructuri centralizate mari. Acest lucru se întâmplă în loc să se concentreze pe soluții mai mici, care pot avea un impact și pot spori fiabilitatea apei și pot crea mai multă apă în general.

De exemplu, este posibil ca utilitățile să nu fie la fel de motivate să abordeze gestionarea scurgerilor, să ia în considerare reutilizarea la fiecare scară sau să reducă cererea de referință prin implementarea diferitelor strategii. În cele din urmă, acest lucru se datorează faptului că modelul lor de afaceri se concentrează pe construirea fiabilității prin partea de aprovizionare a ecuației.

Gestionarea cererii nu este doar cea mai ieftină și mai economică modalitate de a construi fiabilitatea apei, dar poate fi, de asemenea, una dintre cele mai ecologice abordări pentru construirea sustenabilității apei pe termen lung.

Elasticitatea cererii

Cheia pentru construirea unui viitor mai rezistent și mai fiabil al apei pentru utilități este să realizăm că cererea este mult mai elastică decât își imaginează, deoarece este afectată de mai mult decât de economie, demografie și climă. Cererea se schimbă atunci când oamenii folosesc apa în moduri diferite în casele lor, iar reutilizarea la diferite scări în case poate schimba cererea de apă în multe feluri.

De exemplu, folosim aproximativ 30% din apa din băile noastre pentru a face duș și a ne spăla pe mâini. Această apă este perfect potrivită – cu foarte puțin tratament – pentru a fi utilizată pentru spălarea toaletei, care nu necesită apă potabilă de înaltă calitate. Dacă redirecționăm acel 30% către spălarea toaletei, utilizarea apei noastre poate fi redusă imediat cu 30%.

Strategia de gestionare a cererii

Utilitățile se pot confrunta cu multe provocări pe măsură ce oamenii trec la aceste soluții distribuite. De exemplu, pe măsură ce ne concentrăm mai mult pe gestionarea scurgerilor, reducerea cererii și reutilizarea și reciclarea la fiecare scară, cantitatea de apă care se mișcă în conductele noastre și modul în care distribuim apa pot fi afectate în mod semnificativ. Acest lucru înseamnă că trebuie să folosim date și tehnologie pentru a urmări cât de multă apă generează oamenii.

Aceste date ne vor permite să spicuim informații despre modul în care acest lucru influențează cantitatea de apă pe care o scot din sistemele centralizate și cât de multă apă generează oamenii în diferite momente ale zilei și anului. Acest lucru ridică apoi întrebarea dacă ar fi nevoie de o stocare la cerere în cadrul unei comunități locale care poate spori o parte din cererea de apă a comunității.

Pe măsură ce introducem soluții de apă distribuită la fiecare scară și pe măsură ce considerăm gestionarea cererii ca o strategie pentru utilitățile viitorului, vom construi aceste sisteme hibride de alimentare cu apă care necesită o mentalitate total diferită în ceea ce privește gestionarea și funcționarea lor.

De exemplu, va trebui să știm când, unde și câtă apă este generată, unde este nevoie și cum trebuie să fie livrată. O rețea inteligentă care poate urmări modelele de producție și consum distribuite este o parte esențială a acestui proces.

De asemenea, va trebui să luăm în considerare tipul de infrastructură în care va trebui să investim. Ar trebui să investim în infrastructură dură, centralizată, sau ar trebui să lucrăm cu oameni la diferite scări pentru a încorpora soluții în casele, cartierele și comunitățile lor?

În plus, va trebui să luăm în considerare dacă trebuie să investim mai mult în infrastructura soft, cum ar fi datele, tehnologia informației și instrumentele de asistență decizională, mai degrabă decât să ne bazăm pe infrastructura centralizată.

În cele din urmă, acest lucru va avea un impact asupra modelului de afaceri al utilităților. Utilitățile viitorului vor fi mult mai circulare, bazate pe date și orientate către client.

Experți Qatium

Newsha Ajami este Chief Strategy and Development Officer pentru Cercetare la Berkeley Lab, Earth &; EESA și este unul dintre numeroșii experți cu care co-creăm Qatium.

You might also like...